Despre proiectul "Țara Făgărașului la București"

Cunoscută în istorie în principal sub denumirea de Țara Oltului (începând din Evul Mediu Timpuriu), iar mai apoi prin regionimul Țara Cârței (după mijlocul secolului al XIII-lea) derivat din numele centrului contemporan politico-administrativ al teritoriului și anume localitatea Cârța, astăzi această regiune istorică încearcă să-și creeze o nouă identintate - Țara Făgărașului.

Denumirea de Țara Făgărașului nu este neapărat nouă, însă este ceva mai tânără decât cele folosite anterior, datând din prima jumătatea secolului al XIV-lea. Această denominație derivă din numele așezării Făgăraș, care a devenit centrul politico-administrativ al ținutului abia  în prima jumătate a secolului al XIV-lea. O primă atestare documentară a denumirii Țara Făgărașului datează din anul 1372, însă istoricii notează că acreditarea și impunerea acesteia în conștiința colectivă s-au produs în cursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea.

Astăzi, identitatea Țării Făgărașului s-a pierdut în identitatea globală a mai marii regiuni din care face parte, Transilvania. Și, din păcate, poate cel mai cunoscut lucru despre această regiune sunt Munţii Făgăraşului, cei mai înalți munți din țară, cu  Vârful Moldoveanu (2544m) și Vârful Negoiu (2553m).

Însă, Țara Făgărașului ascunde multe alte „atracții” și un potențial turistic enorm, nevalorificat însă până acum.

Proiectul Itinerama – „Țara Făgărașului la București” se concentrează într-o primă etapă pe valorificarea potențialului grastronomic al regiunii, un potențial subestimat în care mâncarea tradițională nu înseamnă sărmaluțe și mămăliguță, ci carpaccio din păstrăv indigen, scoici, pui de baltă sau somn de Olt.

GASTRONOMIA MEDIEVALĂ A ȚĂRII FĂGĂRAȘULUI

Carne de capră cu agrişe, pecie de vițel cu migdale (pecia este mușchiul principal de la vită/vițel sau porc) sau pere în vin sunt doar câteva dintre felurile inedite de mâncare care se regăsesc în una dintre cele mai vechi cărți de bucate din Țara Făgărașului – ,,Cartea de bucate a Annei Bornemisza” (1680).

Astăzi, pornind de la aceste descoperiri din evul mediu, maestru culinar în gastronomie locală Daniela Elena Graură (sau Dana, cum îi place să i se spună) încearcă să scormonească fiecare colțișor al Țării Făgărașului cu scopul de a transforma regiunea într-un important punct gastronimic. Așa cum era în anii 1600, pe vremea Annei Bornemisza.

citește mai mult despre gastronomia medievală a Țării Făgărașului

EVENIMENTELE CULINARE "ȚARA FĂGĂRAȘULUI LA BUCUREȘTI"

Carne de capră cu agrişe, pecie de vițel cu migdale (pecia este mușchiul principal de la vită/vițel sau porc) sau pere în vin sunt doar câteva dintre felurile inedite de mâncare care se regăsesc în una dintre cele mai vechi cărți de bucate din Țara Făgărașului – ,,Cartea de bucate a Annei Bornemisza” (1680).

Astăzi, pornind de la aceste descoperiri din evul mediu, maestru culinar în gastronomie locală Daniela Elena Graură (sau Dana, cum îi place să i se spună) încearcă să scormonească fiecare colțișor al Țării Făgărașului cu scopul de a transforma regiunea într-un important punct gastronimic. Așa cum era în anii 1600, pe vremea Annei Bornemisza.

Organizatori & Parteneri
ORGANIZATOR
Asociatia Maia
PARTENER PRINCIPAL
PARTENER PRINCIPAL
PARTENER
PARTENER
Proiectul este co-finanțat de AFCN
AFCN
PARTENERI MEDIA
Ziarul Metropolis
Zile si Nopti