Conacul Marghiloman de la Hagiești

Conacul Marghiloman de la Hagiești. Povestea moșiei de la Hagiești și a Conacului Marghiloman începe cu aproape 400 de ani în urmă, în 1634, când proprietarii actualei moșii de la Hagiești erau vistierul Țării Românești, Dumitru Dudescu, și fiul său, Radu.

Cei doi au cumpărat de-a lungul anilor mai multe terenuri aflate în zonă, extinzând astfel moșia, dar abia în 1779 este realizată o delimitare clară a hotarelor proprietății familiei Dudescu. În cartea de hotărnicie a moșiei, document cerut de Alexandru Ipsilanti, domnitorul Țării Românești la acel moment, apare și o primă denumire a locului: Drăceşti. La începutul anilor  1800 documentele atestă denumirea de Agieşti.

Abia în 1880, când va fi cumpărată de Ion (Iancu) Marghiloman, moșia primește denumirea sub care este cunoscută astăzi.

Conacul pe care-l vedeți astăzi nu este construit în totalitate de familia Marghiloman, o analiză a clădirii scoțând la iveală faptul că au existat patru mari etape constructive.

 

În prima etapă, istoricii consideră că este probabil ca în anul 1703 Radu Dudescu să fi început construirea bisericii „Sfântul Nicolae”, care ar fi fost biserica de curte a familiei. Specialiștii își bazează informațiile și pe existența unor ansambluri de acest tip (conac și biserică) ce deveniseră modele în rândul moșierilor din Țara Românească. Tot în prima jumătate a secolului al XVII-lea, se pare că a fost construită și pivniţa actualului conac.

O a doua etapă semnificativă pare să corespundă secolului al XVIII-lea când pe laturile de est şi sud ale vechii locuinţe au fost adăugate mai multe încăperi.

Cea de-a treia etapă corespunde sfârşitul secolului al XIX-lea, când Ion (Iancu) Marghiloman repară biserica şi reface conacul.

„Colon californian, arendaș, antreprenor, vânător de Bărăgan, jucător de carți, prefect – în cele mai bune relații cu lumea din București; miniștri, deputați si senatori, și cu lumea din provincie; alegători, subprefecti, hoți de cai” – așa îl descria pe Iancu Marghiloman scriitorul Duiliu Zamfirescu.

Cu o astfel de etichetă, moșierul trebuie să se ridice la înălțimea așteptărilor și decide să schimbe radical clădirea conacului – păstrând elemente ale construcţiei inițiale.

Pentru asta apelează la meșteri italieni care adaugă un etaj cu 10 încăperi, un hol central și 2 terase laterale generoase, dintre care una orientată spre valea Mostiștei.

Intervențiile de reconstrucție și reabilitare a conacului se termină  în 1887, dată înscrisă în pardoseala din mozaic din dreptul intrării principale. Specialiștii spun despre conacul Marghiloman că este „un strălucit exemplu al interiorului unei case boierești din secolul al XVIII-lea”.

Alexandru Marghiloman

Moșia devine o emblemă a Bărăganului și, timp de 25 de ani, un loc în care-și petreceau timpul liber membri ai elitei politice românești de la acele vremuri. Fiul lui Iancu Marghiloman, Alexandru Marghiloman, intrase în politică în anul 1884 ca deputat de Buzău, iar șase ani mai târziu se căsătorea cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey.

În urma retragerii din viaţa politică a lui Titu Maiorescu, pe 4 iunie 1914 Alexandru Marghiloman este ales preşedinte al Partidului Conservator.

În 1918, cunoscut ca fiind conservator și germanofil, primește propunerea de a deveni prim-ministru într-un moment foarte dificil, primăvara lui 1918. Abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale, iar negociatorul a fost Alexandru Marghiloman.

Însă, condițiile acceptate de Marghiloman nu au fost bune pentru România – Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani, ca să numim doar câteva dintre condițiile umilitoare.  Regele Ferdinand I a refuzat să semneze Tratatul de Pace, permiţând astfel supravieţuirea statului român, iar Marghiloman – din acel moment şi până la decesul său – va fi considerat de opinia publică un adevărat „trădător de ţară”.

O marghilomană vă rog!

Alexandru Marghiloman păstrează tradiția petrecerileorcu mese îmbelşugate la care invita personalităţi ale vremii sau a partidelor de vânătoare. Politicianul era și un mare amator de cafea.

Poveștile spun că la o vânătoare, pe moșia conacului său din județul Buzău, a luat naştere singura reţetă românească de cafea.

Politicianul a cerut să i se aducă o cafea, însă valetul nu avea la îndemână ingredientele necesare și a trebuit să improvizeze, punând în loc de apă, rom Jamaica. Așa s-a născut „cafeaua marghiloman“ sau „marghilomana“, care pare a fi considerată de unii istorici singura reţeta romaneasca de cafea. După Primul Razboi Mondial, toţi rafinaţii aristocraţi au inceput sa ceara „cafea marghiloman“.

Tot din relatările vremii reiese și faptul că această cafea era inclusă în meniurile de la toate balurile mascate şi seratele moderne.

Conacul, după Primul Război Mondial

În timpul primului război mondial conacul  suferă distrugeri din partea trupelor germane. Ulterior este naționalizat, Conacul Marghiloman de la Hagiești devine sediu al Cooperativei Agricole de Producție (C.A.P.), păstrându-și această funcție până în 1990. După această dată, sătenii devastează sediul fostului C.A.P. furând șarpanta, tâmplăriile, pardoselile și toate celelate componente din lemn.

La 17 iunie 1991 Conacul Marghiloman trece din administrarea Bibliotecii Naționale a României în cea a Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.

Astăzi, conacul este în proprietatea Ministerului Culturii, fiind administrat de Institutul Naţional al Patrimoniului și putând fi văzut doar din exterior. Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a anunțat că edificiul va intra într-un amplu program de restaurare și în 2024 va fi repus în circuitul turistic și cultural. Mai multe detalii găsiți pe site-ul INP.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Noutăți

Atelier de Mentorat în Turism susținut de Carmina Nițescu (online)

  📣 Atelier de Mentorat în Turism susținut de Carmina Nițescu 👉 Ce discutăm: Metode de promovare a potențialului turistic cultural al regiunii Bărăgan 👉Trainer: Carmina Nițescu 👉Sesiunea...

RE:START BĂRĂGAN – 10-13 noiembrie, conferință online

  📣 Re:Start Bărăgan 👉Conferință online despre potențialul turistic cultural al regiunii Bărăgan 👉Când: 10-13 noiembrie 2020 👉Unde: facebook.com/itinerama ℹ️ Dacă vrei să îți transmitem un scurt reminder înainte...

INSTANTANEE DIN BĂRĂGAN – expoziție foto de Adriana Lucaciu și Răzvan Voiculescu

Lacul Bentul Mic (Balta Ialomiței, lângă situl arheologic Popina Bordușani, județul Ialomița). Foto: Adriana Lucaciu Conacul Iancu Ionescu. Foto: Adriana Lucaciu Ruinele Bisericii Măgureni (comuna Sărulesti,...

oamenii bărăganului

Mariana Nicolesco – gânduri despre Hariclea Darclée și Ionel Perlea

14 ianuarie 1900 este o dată memorabilă în lirica universală: triumful Haricleei Darclée la Teatrul Costanzi de la Roma în rolul Tosca la premiera...

Ionel Perlea

Text de Alexandru Danga ‘Artiști uitați‘ (‘Forgotten Artist’) se intitulează un serial realizat de Christopher Howell pe Music Web International. Printre acești ‘artiști uitați‘ se...

Ghid audio

Căpitănia Veche a Portului Călărași

Multe cărți poștale din perioada 1907 – 1915, aflate astăzi în colecția Muzeului Municipal Călărași, ilustrează Căpitănia Veche a Portului Călărași. Și totuși, nu...

Casa Memorială Ionel Perlea, Ograda

Ionel Perlea este un emblematic dirijor și compozitor român, care în timpul carierei sale artistice a condus prestigioasa orchestră a Metropolitan Opera din New York, dar și numeroase spectacole de operă în Viena, Paris, Buenos Aires și Florența.