Muzeu 3D – exponate de la Muzeul Brăilei Carol I

Înfiinţat în 1881, prin decretul regelui Carol I, Muzeul Brăilei este astăzi unul dintre cele mai mari muzee ale Bărăganului. Muzeul principal funcționează într-o clădire – monument arhitectonic aflată în Piaţa Traian nr. 3 și cunoscută iniţial sub numele de Cazino Armelin, construită în 1870.

Sala de spectacole amenajată aici a fost una dintre primele în care s-au dat reprezentaţii teatrale la Brăila. Între 1897 şi 1945 a adăpostit Marele Hotel Francez. Aici se desfăşurau recepţiile organizate de conducerea oraşului şi judeţului cu prilejul sărbătorilor naţionale. Mulţi dintre oaspeţii de seamă ai oraşului au fost găzduiţi aici: Principele Ferdinand al României (1902), revenind apoi ca Regele României (1925), I. L. Caragiale (1902), Nicolae Iorga (1923), Al. Tzigara-Samurcaş (1933), Mihail Sebastian (1936), Cezar Petrescu (1936). Din 1959 aici funcţionează Muzeul Brăilei. Imobilul este înscris în Lista Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.

Astăzi, fostul Cazino Armelin adăpostește un patrimoniu cultural vast. În secția de arheologie sunt expuse unelte şi ustensile, piese de armament, de echipament militar şi harnaşament, podoabe şi accesorii vestimentare, recipiente ceramice şi din sticlă, monede, inscripţii, elemente de arhitectură, piese de cult ş.a. În secția de istorie veți avea ocazia să vă plimbați prin Brăila de odinioară cu ajutorul unor expoziții complexe – oraşul şi cetatea medievală (sec. XIV–XVI), perioada ocupaţiei otomane (1538–1829), eliberarea Brăilei în urma războiului ruso-turc (1828–1829), reintegrarea acesteia în hotarele ţării şi ascensiunea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la statutul de cel mai mare port al ţării.

Pe lângă secţii de arheologie şi istorie, muzeul își completează oferta culturală și cu secţii de artă, etnografie şi artă populară, ştiinţele naturii, memoriale. Noi vă recomandăm să vizitați și obiectele de mai jos:

  • Centrul Cultural „Nicăpetre” – disponibil și virtual, pe itinerama.ro/baragan
  • Casa Memorială „Panait Istrati”
  • Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius”
  • Casa Memorială „Fănuş Neagu”
  • Secția Științele Naturii

Pelican creț – monument al naturii din 1955

Nu puteam să vă invităm într-un oraș care odinioară a fost cel mai mare port comercial dunărean al României și să nu deschidem expoziția cu un exponat specific – Pelicanul cret (Pelecanus crispus).

Pelicanul creț este considerată cea mai mare pasăre din România, ajungând să cântărească chiar și 13-14 kilograme, iar anvergura aripilor sale atinge până la 3,45 m. Are un penaj tern, plumburiu, aripile sunt albe, iar denumirea sa este inspirata de penele crete de pe crestet.

Este o specie periclitata la nivel mondial, fiind declarat monument al naturii din 1955.

Pelicanul creț ajunge în Delta Dunării în fiecare an în luna februarie și rămâne aici abia în octombrie. Cea mai importanta colonie e in zona lacului Sinoe și ceva mai la sud, în apropierea Călărașiului. În trecut pasărea prefera Balta Brăilei și Balta Ialomiței. În ultimii ani, în medie, au fost identificate 300-500 de perechi de pelicani creț care își fac cuiburi în țara noastră.

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția Științele naturii

 

Cin cu plutitoare

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția Etnografie
Datare: ½ sec. XIX – sat. Agaua, com Frecăţei, jud. Brăila L-300 cm, l-50 cm, i-40 cm
Meşter: Ioniţă Ţăranu.

 

Coif elenistic

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția de Arheologie

Mormântul princiar de la Găvani Datare: a doua jumătate a sec. IV a. Chr.; epoca geto-dacică
Descriere: Este un mormânt de înhumație, descoperit fortuit în timpul unor săpături pentru șanțuri de irigații, în anii 70 ai sec. XX . s-a recuperat un coif de luptă, din bronz, care după tip și caracteristici este un coif executa într-un atelier attic și este tipic pentru oastea lui Alexandru Macedon . s-au recuperat și cinci piese de vestimentație, din argint, care erau aplicate pe haina defunctului . mormântul aparține unui prinț get și se datează în a doua jumătate a sec. IV a. Chr.

 

Piese de vestimentație, din argint

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția de Arheologie

Mormântul princiar de la Găvani
Datare: a doua jumătate a sec. IV a. Chr.; epoca geto-dacică
Descriere: Este un mormânt de înhumație, descoperit fortuit în timpul unor săpături pentru șanțuri de irigații, în anii 70 ai sec. XX . s-a recuperat un coif de luptă, din bronz, care după tip și caracteristici este un coif executa într-un atelier attic și este tipic pentru oastea lui Alexandru Macedon . s-au recuperat și cinci piese de vestimentație, din argint, care erau aplicate pe haina defunctului . mormântul aparține unui prinț get și se datează în a doua jumătate a sec. IV a. Chr.

 

Râşniţă pentru decorticat orezul

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția Etnografie
Datare: ½ sec. XX – Măxineni, jud. Brăila
Dimensiuni: i1- 4 cm, i2- 8 cm, φ- 47 cm
Meşter: Constantin Ion

 

Vas vienez

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția de istorie
Porţelan, pictură pe smalţ. Atelier Viena, sfârşitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea

 

Tablou de Max Herman Maxy, „Fata cu păpuşa”

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția Artă | Pinacoteca | Sala „Max Herman Maxy”

Autor: Max Herman Maxy Titlu: „Fata cu păpuşa” Datare: 1921 Date tehnice: ulei pe pânză Dimensiuni: 110 x 80 cm

Spirit multilateral, mereu aplecat spre cercetare, Max Herman Maxy (1895, Brăila – 1971, Bucureşti) a avut destinul şi vocaţia deschizătorului de drumuri. A organizat şi coordonat singura şcoală românească constituită după modelul Bauhaus. Ca scenograf, a participat la montarea primelor spectacole de teatru avangardist de la noi iar mai târziu, în calitate de prim director al Muzeului Naţional de Artă al României, şi-a investit energia şi talentul organizatoric în crearea unei instituţii de talie europeană.

Tabloul „Fata cu păpuşa”, din 1921, stă mărturie pentru încercările timpurii ale lui Max Herman Maxy de a-şi însuşi limbajul formal modernist, cu precădere în varianta sa (simili-)cubistă, vizibile mai cu seamă în uşoara geometrizare a volumelor.

 

Călimară

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția de Istorie

Antimoniu, porţelan. Atelier Europa Apuseană, stil Arta 1900. A aparţinut jurnalistului Nae Vasilescu, autor al monografiei Oraşul şi judeţul Brăila odinioară şi astăzi. Schiţe istorice şi administrative publicate cu ocazia Expoziţiei Naţionale din 1906, Brăila, 1906
Donaţia Nicolae Harţuche

 

Ceas deșteptător

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția Memoriale |
Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius”

 

Dropie

Muzeul Brăilei „Carol I” | Secția Științele Naturii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Noutăți

Atelier de Mentorat în Turism susținut de Carmina Nițescu (online)

  📣 Atelier de Mentorat în Turism susținut de Carmina Nițescu 👉 Ce discutăm: Metode de promovare a potențialului turistic cultural al regiunii Bărăgan 👉Trainer: Carmina Nițescu 👉Sesiunea...

INSTANTANEE DIN BĂRĂGAN – expoziție foto de Adriana Lucaciu și Răzvan Voiculescu

Lacul Bentul Mic (Balta Ialomiței, lângă situl arheologic Popina Bordușani, județul Ialomița). Foto: Adriana Lucaciu Conacul Iancu Ionescu. Foto: Adriana Lucaciu Ruinele Bisericii Măgureni (comuna Sărulesti,...

RE:START BĂRĂGAN – 10-13 noiembrie, conferință online

  📣 Re:Start Bărăgan 👉Conferință online despre potențialul turistic cultural al regiunii Bărăgan 👉Când: 10-13 noiembrie 2020 👉Unde: facebook.com/itinerama ℹ️ Dacă vrei să îți transmitem un scurt reminder înainte...

oamenii bărăganului

Ionel Perlea

Text de Alexandru Danga ‘Artiști uitați‘ (‘Forgotten Artist’) se intitulează un serial realizat de Christopher Howell pe Music Web International. Printre acești ‘artiști uitați‘ se...

Mariana Nicolesco – gânduri despre Hariclea Darclée și Ionel Perlea

14 ianuarie 1900 este o dată memorabilă în lirica universală: triumful Haricleei Darclée la Teatrul Costanzi de la Roma în rolul Tosca la premiera...

Ghid audio

Baza de Cercetare și Expunere Muzeală ”Orașul de Floci”

Un nume care pune zâmbetul pe buzele vizitatorilor, Orașul de Floci, apare menționat în câteva zeci de hrisoave şi documente din secolul al XV-lea....

Conacul Bolomey, comuna Cosâmbești

Audio Guide Cine caută să descopere luxul de altă dată în Bărăgan, nu poate rata Conacul Bolomey. La 5 kilometri de Slobozia, în comuna Cosâmbești,...